Sursă: Mediafax.ro
Odată cu oprirea ambelor unități de la Cernavodă, România a pierdut temporar aportul unei surse care asigură, în mod obișnuit, aproximativ 20% din producția națională de energie electrică, fiind obligată să acopere din importuri o parte din necesarul de energie. Presiunea devine evidentă în orele de vârf, seara, când producția fotovoltaică scade accelerat și apoi ajunge, practic, la zero.
Citește și: Casa prefabricată din China cumpărată cu 24.000 de euro, după șase luni prezintă probleme
Ce măsuri a luat Complexul Energetic Oltenia?
În acest context, pentru siguranța Sistemului Energetic Național, rămân esențiale sursele interne care pot asigura producție atunci când alte capacități nu sunt disponibile. Iar printre acestea se află și cărbunele. Capacitățile pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, sunt retrase treptat, în baza angajamentelor de decarbonizare asumate de statul român în fața Comisiei Europene.
- Grupul 4 de la Termocentrala Rovinari a fost repus în funcțiune pe 17 august.
- Producția de energie electrică pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW în intervalul de vârf.
- În jurul orei 20.00, cărbunele furniza 1.014 MW din necesarul de 6.910 MW.
Impactul asupra securității energetice
Despre rolul Complexului Energetic Oltenia în securitatea energetică a României, Mediafax a stat de vorbă cu Victor Banța, doctor în management, cu experiență în sectorul energetic și membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia. România a primit încă o lecție pe care sistemul energetic ne-o repetă periodic: securitatea energetică nu se construiește din capacități scrise pe hârtie, ci din megawați care pot intra efectiv în sistem atunci când este nevoie de ei.
Victor Banța a subliniat că, deși nu vrea să idealizeze cărbunele, România trebuie să se decarbonizeze și să găsească soluții viabile pentru a menține un sistem energetic stabil.