Pe data de 2 octombrie, agenția de rating S&P va anunța dacă va păstra sau va retrograda ratingul de țară al României în categoria „junk”, transmitând investitorilor un semnal clar despre riscurile financiare ale țării.
Valentin Tătaru, economist-șef la ING România, a explicat la ZF Live că o astfel de decizie ar putea declanșa o reacție în lanț, începând cu creșterea costurilor de finanțare pentru stat, care ar putea ajunge la un nivel de 8%. Aceasta ar însemna un cost semnificativ mai mare față de situația actuală, mai ales în contextul în care România se împrumută pentru acoperirea deficitului bugetar.
Citește și: Casa prefabricată din China cumpărată cu 24.000 de euro, după șase luni prezintă probleme
În plus, o retrogradare ar putea duce la o depreciere a leului cu trei până la patru procente, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra cursului de schimb. Tătaru a menționat că aceste ajustări sunt aproape inevitabile în cazul unei astfel de decizii, iar impactul asupra economiei ar putea fi semnificativ.
Impactul unei retrogradări asupra economiei românești
O decizie de a retrograda ratingul țării în categoria „junk” ar putea duce la o creștere a dobânzilor la împrumuturile de stat și la o depreciere a leului. Aceste efecte ar putea amplifica dificultățile financiare ale statului, mai ales în perioada în care se realizează împrumuturi masive pentru acoperirea deficitului bugetar. În plus, o astfel de situație ar putea afecta și încrederea investitorilor în economia românească, generând un cerc vicios.
În cazul în care decizia va fi luată, autoritățile vor trebui să gestioneze cu atenție consecințele, inclusiv reacția BNR, care va avea un rol important în stabilizarea cursului și a pieței financiare.
Conform Zf.ro