Premierul Ilie Bolojan a declarat că legea salarizării în România va permite doar creșteri de amplitudine mică, dacă nu se vor face reduceri de personal în sectorul public. El a subliniat că menținerea anvelopei salariale la puțin peste 8% din PIB este esențială pentru sustenabilitate.
În cadrul unei declarații susținute la Palatul Victoria, Bolojan a explicat că noua lege trebuie să fie realistă și să țină cont de posibilitățile economice ale țării. El a menționat că, în condițiile actuale, creșterile salariale vor fi limitate, pentru a evita depășirea plafonului de 8% din PIB, care reprezintă o constrângere majoră pentru buget.
Citește și: Proiecte imobiliare în estul Capitalei: 358 de locuințe noi în construcție
Ce impact va avea legea salarizării asupra sectorului public?
Conform declarațiilor, dacă nu se vor face reduceri de personal, creșterile salariale vor fi de amplitudine mică, pentru a nu depăși plafonul stabilit. În cazul în care se vor impune corecții mai mari, acestea vor fi posibile doar dacă vor fi aplicate reduceri de personal, pentru a menține echilibrul bugetar.
- Menținerea anvelopei salariale la peste 8% din PIB
- Dobânzile plătite de România în 2026 reprezintă aproape 3% din PIB
- Cheltuieli totale de salarii în sectorul public de aproximativ 166 de miliarde de lei
- Dobânzi totale de 60 de miliarde de lei, echivalentul a circa 3% din PIB
- Posibilitatea creșterilor salariale limitate fără afectarea sectorului public
Contextul economic și reacțiile oficiale
Premierul a reamintit că România trebuie să păstreze o politică fiscală prudentă, pentru a evita o fundătură economică. Menținerea plafonului salarial la peste 8% din PIB este considerată vitală pentru stabilitatea bugetară și pentru evitarea creșterii dobânzilor.
Reacțiile oficiale indică faptul că guvernul va monitoriza atent evoluția cheltuielilor și va ajusta politicile salariale în funcție de situația economică. În același timp, se pregătesc măsuri pentru a echilibra bugetul, inclusiv prin reduceri de personal dacă va fi necesar.
Astfel, România își propune să mențină stabilitatea economică și să evite creșteri nesustenabile ale cheltuielilor publice, în contextul angajamentelor internaționale și al condițiilor financiare actuale.