Sursă: Hotnews.ro
Profit.ro evidențiază o pierdere semnificativă a forței de muncă în România, unde aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate au dispărut între 1990 și 2024. Datele analitice arată că această contracție nu a fost uniformă, fiind concentrată în județele cu tradiție industrială puternică.
Județele Hunedoara și Galați au înregistrat fiecare peste 140.000 de persoane ocupate pierdute, urmate de Prahova, cu aproape 124.000, și Neamț, cu peste 116.000. Alte județe precum Dolj, Caraș-Severin și Olt au avut pierderi apropiate sau peste 90.000. În plus, Teleorman și Brăila au suferit scăderi de peste 80.000 de muncitori, toate fiind zonele cele mai afectate de procesul de dezindustrializare.
Care au fost județele cele mai afectate de pierderea forței de muncă?
Analiza indică faptul că județele foste centre industriale au suportat cel mai greu impactul tranziției economice. Zonele cu industrie grea și activitate economică intensă din anii ’90 au înregistrat cele mai mari pierderi de muncitori, fără a reuși să le înlocuiască ulterior.
- Hunedoara și Galați au pierdut fiecare peste 140.000 de persoane ocupate
- Prahova a înregistrat aproape 124.000 de muncitori dispăruți
- Neamț a pierdut peste 116.000 de persoane
- Dolj, Caraș-Severin și Olt au avut pierderi apropiate sau peste 90.000
- Teleorman și Brăila au suferit scăderi de peste 80.000
Impactul asupra economiei și reconversia industrială
Zonele afectate au fost caracterizate de dispariția marilor platforme industriale, în special în vestul industrial, estul portuar și sudul țării. Pierderea masivă de forță de muncă a fost cauzată de lipsa de reconversie economică și de închiderea fabricilor și uzinelor, ceea ce a dus la un decalaj între regiuni.
Consecințele acestor pierderi sunt resimțite și în prezent, fiind nevoie de politici de reconversie și de revitalizare a zonelor industriale pentru a contracara efectele dezindustrializării. Datele indică o nevoie urgentă de investiții în noile sectoare economice pentru a crea oportunități și a stabiliza populația activă.
