Sursă: Hotnews.ro
Tehnologia reactoarelor modulare mici (SMR) este prezentată în Uniunea Europeană ca o soluție pentru reducerea emisiilor de carbon și pentru diversificarea surselor de energie. În România, proiectul SMR de la Doicești, realizat de Nuclearelectrica și partenerul american NuScale, a fost lansat oficial în septembrie 2022, însă aplicarea sa întâmpină multiple obstacole.
Citește și: Proiecte imobiliare în estul Capitalei: 358 de locuințe noi în construcție
Proiectul prevede construirea a șase mini-reactoare cu o capacitate totală de 462 MW, însă până acum au fost realizate doar studii de fezabilitate. În februarie 2026, premierul demis Ilie Bolojan a criticat dur cheltuielile făcute de Nuclearelectrica, susținând că au fost cheltuiți peste 240 de milioane de dolari doar pe teren și studii, fără a avansa în implementare. El a menționat că pentru continuarea proiectului ar fi nevoie de aproximativ 7 miliarde de dolari, bani pe care România nu îi are în prezent.
Controverse și blocaje în proiectul SMR de la Doicești
Proiectul de la Doicești a fost susținut inițial de Guvern, însă criticile politice și economice au crescut în ultimele luni. Ilie Bolojan a afirmat că investiția nu poate fi realizată fără fonduri suplimentare și a acuzat că cheltuielile au fost inutile, menționând că România trebuie să prioritizeze alte investiții nucleare, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, estimată la peste 3 miliarde de euro.
- Proiectul include șase mini-reactoare dezvoltate de americanii de la NuScale
- Costurile totale estimate pentru investiție sunt de aproximativ 7 miliarde de dolari
- Proiectul a fost lansat oficial în septembrie 2022, dar nu a avansat dincolo de studii de fezabilitate
- În februarie 2026, premierul demis a criticat cheltuielile și lipsa de progrese
- Există suspiciuni legate de terenul ales, considerat o afacere imobiliară
Impactul controversei asupra industriei nucleare din România
De partea companiei Nuclearelectrica, se susține că proiectul SMR are un potențial enorm pentru dezvoltarea industriei nucleare românești și pentru securitatea energetică a țării. În același timp, suspiciunile legate de terenul de la Doicești și costurile implicate ridică întrebări despre transparența și strategia pe termen lung a proiectului.
În concluzie, proiectul SMR de la Doicești devine un simbol al controverselor și blocajelor din sectorul nuclear românesc, fiind afectat de factori politici, financiari și geopolitici. În timp ce România încearcă să își atingă obiectivele de decarbonizare, obstacolele din Europa și suspiciunile locale pot încetini progresul și pot influența deciziile viitoare în domeniu.