La câteva luni după ce Bulgaria a aderat la zona euro, Uniunea Europeană intenționează să o sancționeze pentru încălcarea regulilor bugetare. Comisia Europeană va plasa Sofia sub procedura de deficit excesiv, după ce deficitul anual al Bulgariei a crescut la 3,5% din PIB în anul precedent, depășind limita de 3% impusă statelor din zona euro.

Potrivit oficialilor europeni, această măsură va avea consecințe negative pe piețe și va putea duce la costuri mai mari de împrumut pentru Bulgaria. Decizia survine în contextul în care guvernul de la Sofia, condus de premierul Rumen Radev, se află în conflict deschis cu Bruxelles-ul. Radev, fost președinte și critic vehement al UE și SUA, a declarat recent că „balonul s-a spart” și a acuzat moștenirea grea a guvernului anterior pentru situația actuală.

Ce înseamnă sancțiunea pentru Bulgaria și alte state?

Plasarea Bulgariei sub procedura de deficit excesiv va avea următoarele efecte:

• Stigmatizarea pe piețele financiare, ceea ce poate duce la creșterea costurilor de împrumut
• Presiuni politice interne și internaționale asupra guvernului de la Sofia
• Posibile măsuri suplimentare de corectare a deficitului bugetar
• Alte zece state, inclusiv Italia și Franța, se află deja sub această procedură, în timp ce Malta urmează să iasă din ea după reducerea deficitului la 2,2%

Italia a încercat anul trecut să reducă deficitul sub pragul de 3%, dar nu a reușit, ceea ce a fost considerat un eșec pentru premierul Giorgia Meloni înaintea alegerilor din 2027. În schimb, Germania, cu un deficit estimat peste 3%, nu va intra în procedură, datorită unei clauze care exonerează anumite cheltuieli legate de apărare.

Contextul aderării Bulgariei la zona euro și provocările economice

Bulgariei i-a fost acordată aderarea la zona euro în ianuarie 2026, după ani de crize politice și campanii de dezinformare promovate de politicieni pro-Kremlin, care s-au opus adoptării monedei unice. Pentru a intra în zona euro, țara trebuia să respecte reguli fiscale stricte, inclusiv plafonul de deficit de 3% și nivelul datoriei publice sub 60% din PIB.

În ultimul an, aceste condiții au fost puse sub presiune de majorările salariale, creșterea cheltuielilor pentru pensii și cheltuielile militare, precum și de dificultățile în atingerea țintelor fiscale. Gestionarea defectuoasă a economiei și corupția endemică au dus la proteste ample, care au condus la schimbarea guvernului și la promisiuni de luptă anticorupție din partea președintelui Rumen Radev.

Deși deține o majoritate în parlament, Radev trebuie să obțină sprijinul partidelor pro-occidentale pentru a implementa agenda sa, ceea ce face situația politică din Bulgaria riscantă și instabilă. Decizia UE de a sancționat Sofia reflectă dificultățile țării în respectarea angajamentelor fiscale și provocările în procesul de integrare europeană.