Sursă: Hotnews.ro
Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat vineri motivarea deciziei prin care a declarat constituțional articolul din noua lege a integrității, contestat de USR și PNL. Judecătorii CCR admit că principiul neretroactivității legii civile „are o valoare absolută” în România, dar invocă norme cu caracter intertemporal pentru a proteja integritatea funcțiilor publice.
Citește și: Senatorul Cristian Rusu propune titlul de Cetățean de Onoare pentru Daniel Ștefan
Amendamentul, denumit după numele primarului din Timișoara, va duce la pierderea mandatului pentru aleșii găsiți în incompatibilitate sau conflict de interese. Curtea a stabilit că încetarea de drept a funcției publice se va aplica la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Ce spune CCR despre neretroactivitate?
În motivarea deciziei, judecătorii CCR explică faptul că o lege devine obligatorie doar după publicarea în Monitorul Oficial al României. Aceștia subliniază că efectele raporturilor juridice anterioare nu pot fi modificate prin adoptarea unei legi noi, respectând astfel suveranitatea legii anterioare.
- Legea se aplică situațiilor care se vor constitui după intrarea în vigoare.
- Principiul neretroactivității legii civile este de rang constituțional.
- Judecătorii CCR afirmă că legiuitorul nu poate institui derogări de la acest principiu.
Impactul „Amendamentului Fritz”
Curtea Constituțională precizează că, deși principiul neretroactivității legii este absolut, noua lege se aplică tuturor actelor și situațiilor juridice viitoare. Aceasta înseamnă că efectele produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi vor fi reglementate de noua lege.
Decizia CCR a fost criticată de 27 de senatori de la USR și PNL, care au ridicat excepția de neconstituționalitate. Motivarea detaliată a deciziei se întinde pe 65 de pagini și a fost publicată de Gândul.ro și G4Media.