Sursă: Hotnews.ro
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat joi că va depune contestație la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) împotriva deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Citește și: Wizz Air va muta zborurile de la Timișoara la Arad în noiembrie 2026
Decizia menține raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI) din iulie 2024, care îl declară pe Fritz în conflict de interese administrativ și interzice candidaturile sale la orice funcție aleasă până în 2030.
Fritz a transmis că „drumul nostru nu se oprește la o sentință pe care o consideră nedreaptă”, adăugând că „viitorul se decide prin votul cetățenilor și încrederea oamenilor pentru care muncim în fiecare zi”.
Decizia ÎCCJ privind conflictul de interese al lui Dominic Fritz
În iulie 2024, ANI l-a declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese după ce a aprobat un referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), documentație realizată de firma unui consilier local USR, care îl împrumutase cu 25.000 de lei pentru campania electorală. Înalta Curte afirmă că Fritz a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea, a obținut beneficii pentru creditorul său.
- Decizia a fost menținută definitiv de ÎCCJ în urma hotărârii din februarie 2026
- Raportul ANI a fost emis în iulie 2024, după ce Fritz a fost ales primar al Timișoarei
- Fapta constă în semnarea unui referat de modificare a PUZ-ului, cu beneficii pentru firma unui consilier local
- Decizia interzice candidatura lui Fritz până în 2030, dar nu afectează mandatul de primar
Context și reacții în cazul Dominic Fritz
USR susține că sancțiunea este administrativă și nu penală, iar Fritz a afirmat că situația nu afectează încrederea cetățenilor în el. Formațiunea critică decizia, invocând și alte cazuri, precum cel al primarului Sectorului 4, Daniel Băluță, și al premierului Adrian Veștea, pentru a susține că decizia are un caracter politic.
Fritz subliniază că decizia survine în perioada alegerilor din 2028 și 2030 și afirmă că candidaturile sale au fost contestate anterior prin proceduri administrative și juridice. În plus, el consideră că decizia ridică semne de întrebare asupra imparțialității instanței și motivelor politice din spatele acesteia.
În concluzie, decizia ÎCCJ menține sancțiunea administrativă, iar Fritz intenționează să o conteste la CEDO, afirmând că drepturile sale fundamentale trebuie respectate.