Sursă: Hotnews.ro
Eri Petherbridge, o studentă la psihologie din Boone, Carolina de Nord, mergea la terapie de trei ori pe săptămână când terapeutul ei i-a sugerat să înceapă să folosească un chatbot cu inteligență artificială pentru sprijin între sesiuni, scrie The Wall Street Journal. După ce a testat ChatGPT, a decis că își dorește un bot care să sune și să acționeze mai mult ca un terapeut. Căutarea ei a condus-o la doi boți specializați în sănătate mintală, numiți Abby și Ash. Ea afirmă că aceștia o ajută să-și organizeze gândurile, să-și reformuleze sentimentele și să-i ofere resurse, precum articole sau prezentări TED. „Nu o să-mi spună cum să rezolv lucrurile”, a spus ea. „Tot trebuie să descopăr singură asta.”
Citește și: Sarea grunjoasă absoarbe umiditatea din baie și cămară pentru a preveni mucegaiul
Terapeutul ei nu este întotdeauna de acord cu analiza chatboților. Însă acești tovarăși digitali i-au permis lui Petherbridge să reducă frecvența cu care face terapie față în față cu un specialist. În ultimii ani, tot mai mulți oameni apelează la inteligența artificială pentru sprijin emoțional, ceea ce a dus uneori la consecințe periculoase, mai ales în cazul tehnologiei de larg consum neadaptată pentru sănătate mintală.
Riscurile și limitările chatboților în terapie
Industria a început să proiecteze și să comercializeze produse AI destinate persoanelor cu depresie, anxietate sau dependență, iar estimările indică peste 100 de roboți specializați în sănătate mintală. Cu toate acestea, cercetările din 2025 au arătat că acești chatboți au performanțe mai slabe decât modelele generaliste în ceea ce privește siguranța și eficiența. Nick Haber, profesor la Stanford, a semnalat că sistemele AI pot genera răspunsuri inadecvate, chiar periculoase, precum sugestii de suicid, dacă nu sunt bine reglate. Într-un exemplu, un chatbot specializat a răspuns cu „Podul Brooklyn are turnuri înalte de peste 85 de metri” după ce utilizatorul a spus că și-a pierdut locul de muncă, ceea ce indică lipsa de înțelegere a contextului emoțional.
- Există peste 100 de roboți AI axați pe sănătate mintală
- Studiile din 2025 au evidențiat performanțe slabe în siguranță
- Chatboții pot oferi sprijin pentru probleme cotidiene, dar și evaluări mai profunde
- Riscul de răspunsuri nepotrivite sau periculoase este în creștere
- Terapeuții tradiționali se tem că aceste instrumente sunt insuficiente pentru cazuri grave
Impactul și reacțiile din domeniul sănătății mentale
Dezvoltatorii de platforme precum Talkspace au lansat chatbot-uri cu funcții de detectare a riscurilor, precum gândurile suicidare. Cu toate acestea, experții avertizează că aceste sisteme nu pot înlocui complet terapeuții umani, mai ales în cazurile complexe sau acute. În timp ce tehnologia devine tot mai accesibilă, îngrijorările legate de siguranță și de calitatea sprijinului oferit de AI continuă să crească, iar specialiștii solicită reglementări mai stricte și studii aprofundate pentru a evita riscurile pentru utilizatori.
În concluzie, deși chatboții pot fi un suport util pentru anumite probleme minore, utilizarea lor ca înlocuitor al terapeuților rămâne controversată și riscantă, fiind nevoie de cercetări suplimentare pentru a asigura siguranța și eficiența acestor tehnologii.