Sursă: Zf.ro
În prima jumătate a anului 2026, în România, cele mai frecvente fraude informatice sunt înșelătoriile telefonice, reprezentând 42% din totalul incidentelor raportate, conform datelor oficiale. Escrocii se dau drept reprezentanți ai băncilor, poliției sau alte instituții, pentru a păcăli victimele și a obține date personale sau bani.
Reprezentanții ING Bank, în colaborare cu Direcția Națională de Securitate Cibernetică și Poliția Română, au organizat marți o nouă ediție a evenimentului ING SAFE Talks, dedicată informării publicului despre cele mai recente metode de fraudă digitală. La nivel național, în primele șase luni, polițiștii au deschis aproximativ 15.000 de dosare penale pentru infracțiuni informatice, iar în prezent, în curs de soluționare, se află peste 72.000 de dosare.
Care sunt cele mai frecvente scheme de fraudă telefonică în România?
Potrivit specialiștilor, escrocii folosesc tehnici de inginerie socială pentru a convinge oamenii să le ofere date, să transfere bani sau să instaleze aplicații malițioase. Cele mai răspândite metode sunt mesajele false care par să provină de la bancă sau instituții oficiale, cunoscute sub denumirea de spoofing, și apelurile telefonice în care escrocii se dau drept reprezentanți ai acestor entități.
- 42% din fraudele raportate sunt înșelătorii telefonice în care escrocii se dau drept instituții
- 14% sunt fraude de tip phishing, prin trimiterea de linkuri suspecte
- 13% sunt fraude prin SMS (smishing), cu mesaje care solicită date personale sau transferuri bancare
- La nivel național, în prima jumătate a anului 2026, s-au înregistrat aproximativ 15.000 de dosare penale pentru infracțiuni informatice
- În curs de soluționare, se află peste 72.000 de dosare, potrivit Poliției Române
Ce măsuri trebuie să luăm pentru a preveni înșelătoriile telefonice?
Specialiștii recomandă ca utilizatorii să fie atenți la trei elemente în fiecare tentativă de fraudă: emoția, urgența și solicitarea de date personale sau bancare. În plus, este esențial să nu răspundem la apeluri sau mesaje suspecte și să verificăm întotdeauna identitatea persoanei care ne contactează, apelând direct instituția în cauză.
Autoritățile și instituțiile financiare au lansat noi funcționalități și campanii de informare pentru a ajuta cetățenii să recunoască și să evite aceste înșelătorii. În plus, populația de peste 50 de ani, cel mai vulnerabil segment, a fost inclusă în studii speciale pentru a crește nivelul de conștientizare și pentru a reduce riscul de a cădea victimă acestor scheme.
Este important ca fiecare persoană să fie vigilentă și să raporteze orice tentativă suspectă autorităților, pentru a preveni răspândirea acestor fraude și a proteja bunurile și datele personale.