Președintele Nicușor Dan a afirmat că România nu se teme de dronele rusești, în urma prăbușirii unei drone la Galați, vineri, 29 mai 2026. Incidentul a avut loc în centrul orașului, iar autoritățile au intervenit rapid pentru a evalua situația.

În timpul vizitei la Galați, Nicușor Dan a spus că drona rusească a ajuns în oraș după ce ar fi fost lovită de sistemul antiaerian ucrainean și deviată de la traseul său inițial. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a recunoscut însă că nu are informații exacte despre această teorie, menționând că "este o chestiune pe care nu o putem confirma".

Diferențe în abordarea statelor din estul NATO față de Rusia

România a minimalizat pericolul reprezentat de dronele rusești, în timp ce statele baltice au reacționat diferit. Președintele Letoniei, Evika Silina, a condamnat public prăbușirea dronei rusești, înainte ca președintele României să facă declarații oficiale.

• Letonia a avut o reacție dură, condamnând incidentul și solicitând măsuri de apărare suplimentare.
• România a preferat o abordare precaută, afirmând că nu există o linie invizibilă care să țină dronele rusești în afara țării.
• Experții avertizează că războiul purtat de Rusia nu mai are granițe clare, iar provocările pot apărea oriunde în Europa de Est.
• Se analizează posibilitatea unui atac-surpriză al Rusiei asupra unui stat din regiune, mult mai devreme decât se estima inițial.

Reacțiile oficiale și situația de la Galați

Președintele Nicușor Dan a declarat că drona a fost lovită de sistemul ucrainean și deviată, însă oficialii români admit că nu dețin informații certe. Radu Miruță a spus că "nu avem de unde să știm" dacă drona a fost interceptată intenționat sau a ajuns întâmplător în Galați.

Incidentul a atras atenția asupra vulnerabilităților în domeniul apărării și a ridicat întrebări despre reacția statului român în fața provocărilor din regiune. În timp ce balticii reacționează dur, România pare să minimizeze pericolul, ceea ce poate avea consecințe pe termen lung.

Gabriel Bejan