O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, afirmă că societatea devine tot mai resentimentară, iar acest lucru afectează procesul democratic și alegerea politicienilor. Ea consideră că trebuie să încetăm să menajăm oamenii ranchiunoși, care ajung să voteze lideri „alienați”.

Într-un interviu pentru publicația HotNews, Fleury explică că resentimentul este o ruminație toxică, care se instalează în interiorul unei persoane pe fondul unui deficit de simbolizare și de sublimare. Aceasta devine o otravă care influențează negativ gândirea și relațiile sociale.

Ce înseamnă resentimentul și cum apare în societate?

Psihanalista susține că resentimentul nu este doar o reacție temporară, ci o construcție mentală persistentă, care se formează dintr-o frustrare adâncă. Resentimentul apare atunci când o persoană nu reușește să-și simbolizeze și să-și sublimizeze suferința, transformând-o într-o otravă interioră.

• Resentimentul este o ruminație continuă, toxică, care rămâne în interiorul individului
• Se declanșează pe fondul unui deficit de simbolizare și sublimare
• Poate porni de la o suferință reală sau poate apărea fără o cauză obiectivă
• Este o construcție fantasmatică, un delir interpretativ
• Blochează capacitatea de a vedea diversitatea și frumusețea lumii

Impactul resentimentului asupra societății și democrației

Fleury avertizează că resentimentul afectează nu doar individul, ci și întreaga societate. Oamenii blocați în această stare devin mai predispuși să voteze lideri „alienați”, care exploatează această stare de frustrare și neîncredere.

Aceasta duce la o polarizare crescută și la o scădere a încrederii în instituțiile democratice. Psihanalista recomandă ca societatea să conștientizeze aceste riscuri și să nu mai menajeze oamenii ranchiunoși, pentru a proteja sănătatea democrației.

Recomandările sale vizează dezvoltarea resurselor de protecție individuală și colectivă, pentru a evita ca frustrarea și resentimentul să devină forțe distructive în societate.