Ministrul interimar al apărării naționale, Radu Miruță, a afirmat, marți, după participarea la Conferința NATO de generare a capabilităților din Belgia, că România nu cere ajutor înainte de a face tot ceea ce ține de ea.

El a precizat că a mers la SHAPE, în Belgia, pentru a discuta despre provocările cu care se confruntă țara noastră, precum dronele rusești care intră ilegal în spațiul aerian NATO și riscurile generate pentru cetățeni. În cadrul întâlnirii, a prezentat realitatea din teren și a justificat solicitarea de sprijin, evidențiind măsurile luate pentru apărare.

Ministrul a adăugat că, prin programul SAFE, România a comandat capabilități moderne de apărare antiaeriană și antidronă, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, cu primele livrări programate peste un an și jumătate. Până atunci, a spus el, este legitim să solicităm sprijin temporar pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic.

El a menționat că, încă din luna februarie, țara noastră a avut un dialog continuu cu aliații pentru identificarea celor mai bune soluții, solicitând sprijinul acestora. În acest context, Radu Miruță a subliniat că, înainte de a cere ajutor, România își îndeplinește toate responsabilitățile pentru securitatea națională.

Declarația lui Radu Miruță despre sprijinul NATO pentru România

Ministrul a explicat că solicitările de sprijin temporar sunt o măsură de precauție, în condițiile în care țara noastră își întărește capacitățile de apărare. El a subliniat că, deși România nu cere ajutor înainte de a-și face propria treabă, este important să fie pregătită pentru orice eventualitate.

• România a comandat capabilități de apărare în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro
• Primele livrări vor începe peste un an și jumătate
• Țara noastră a avut un dialog continuu cu aliații din luna februarie
• Ministrul a justificat solicitarea de sprijin temporar pentru apărare
• Provocările principale sunt dronele rusești care intră ilegal în spațiul aerian NATO

Contextul actual de tensiuni din Ucraina și riscurile pentru securitatea națională au determinat autoritățile române să caute soluții de consolidare a apărării. Reacțiile oficiale indică faptul că, deși România își asumă responsabilități, sprijinul temporar din partea NATO rămâne o opțiune pentru întărirea flancului estic.

Consecințele acestor declarații sunt că țara noastră continuă să își întărească capacitățile de apărare și să colaboreze strâns cu partenerii din NATO, pentru a face față provocărilor din regiune.