O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, susține că societatea devine tot mai resentimentară, iar acest sentiment are impact direct asupra alegerilor politice, inclusiv în România. Ea a oferit un interviu pentru publicația HotNews, în care avertizează asupra riscurilor pe termen lung ale ranchiunei colective.
Fleury explică că resentimentul nu trebuie subestimat, fiind o otravă care se acumulează în interiorul fiecăruia și care poate duce la blocaje sociale și politice. „Nu trebuie să diminuăm puterea resentimentului! Nu este doar un flagel micuț, ci o patologie serioasă”, afirmă ea. Psihanalista subliniază că ranchiuna nu are doar motivații legate de nereușite economice, ci și de nedreptăți sociale, însă aceste motive sunt adesea interpretate greșit.
Citește și: Sarea grunjoasă absoarbe umiditatea din baie și cămară pentru a preveni mucegaiul
Ce înseamnă resentimentul și cum afectează societatea?
Cynthia Fleury definește resentimentul ca fiind o ruminație toxică, o fierbere internă care devine o otravă pentru individ. „Este o construcție la nivelul fantasmării, un delir interpretativ”, explică ea. Resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și de sublimare, fiind adesea o reacție la nedreptățile percepute, chiar dacă uneori nu există o suferință reală.
- Resentimentul se manifestă ca o ruminație continuă, toxică, în interiorul individului
- Poate fi declanșat de nedreptăți socio-economice sau de alte frustrări
- Este o construcție psihică, nu o traducere directă a suferinței reale
- Poate exista o suferință, dar nu duce neapărat la resentiment
- Resentimentul blochează capacitatea de a acționa și de a vedea diversitatea
Ce se întâmplă dacă o persoană rămâne blocată în resentiment?
Fleury avertizează că individul care intră în această buclă se deresponsabilizează și se „esențializează” pe sine, considerându-se doar victimă. Astfel, el se dezangajează de la lumea exterioară și își păstrează o poziție de victimă perpetuă, în care orice se întâmplă este justificat din această perspectivă.
Această stare de blocaj mental și emoțional afectează relațiile și capacitatea de a acționa, menținând individul într-un cerc vicios de autojustificare și pasivitate. Fleury subliniază că, pentru a proteja democrația, trebuie să învățăm să gestionăm și să depășim ranchiuna colectivă, pentru a evita votul pentru politicieni „alieniți” și pentru a menține o societate sănătoasă.
În concluzie, specialista franceză atrage atenția asupra pericolului resentimentului ca factor de destabilizare socială și politică, recomandând o conștientizare și o abordare psihologică pentru a preveni efectele nocive asupra democrației.