O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, susține că societatea devine tot mai resentimentară, iar acest sentiment are impact direct asupra alegerilor politice, inclusiv în România. Ea a oferit un interviu pentru publicația HotNews, în care avertizează asupra riscurilor pe termen lung ale ranchiunei colective.

Fleury explică că resentimentul nu trebuie subestimat, fiind o otravă care se acumulează în interiorul fiecăruia și care poate duce la blocaje sociale și politice. „Nu trebuie să diminuăm puterea resentimentului! Nu este doar un flagel micuț, ci o patologie serioasă”, afirmă ea. Psihanalista subliniază că ranchiuna nu are doar motivații legate de nereușite economice, ci și de nedreptăți sociale, însă aceste motive sunt adesea interpretate greșit.

Ce înseamnă resentimentul și cum afectează societatea?

Cynthia Fleury definește resentimentul ca fiind o ruminație toxică, o fierbere internă care devine o otravă pentru individ. „Este o construcție la nivelul fantasmării, un delir interpretativ”, explică ea. Resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și de sublimare, fiind adesea o reacție la nedreptățile percepute, chiar dacă uneori nu există o suferință reală.

• Resentimentul se manifestă ca o ruminație continuă, toxică, în interiorul individului
• Poate fi declanșat de nedreptăți socio-economice sau de alte frustrări
• Este o construcție psihică, nu o traducere directă a suferinței reale
• Poate exista o suferință, dar nu duce neapărat la resentiment
• Resentimentul blochează capacitatea de a acționa și de a vedea diversitatea

Ce se întâmplă dacă o persoană rămâne blocată în resentiment?

Fleury avertizează că individul care intră în această buclă se deresponsabilizează și se „esențializează” pe sine, considerându-se doar victimă. Astfel, el se dezangajează de la lumea exterioară și își păstrează o poziție de victimă perpetuă, în care orice se întâmplă este justificat din această perspectivă.

Această stare de blocaj mental și emoțional afectează relațiile și capacitatea de a acționa, menținând individul într-un cerc vicios de autojustificare și pasivitate. Fleury subliniază că, pentru a proteja democrația, trebuie să învățăm să gestionăm și să depășim ranchiuna colectivă, pentru a evita votul pentru politicieni „alieniți” și pentru a menține o societate sănătoasă.

În concluzie, specialista franceză atrage atenția asupra pericolului resentimentului ca factor de destabilizare socială și politică, recomandând o conștientizare și o abordare psihologică pentru a preveni efectele nocive asupra democrației.