ro Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.
Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm.
„Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic, nu poate fi protejată de un om în numele lui.
Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, a explicat Cosmovici la ZF Live.
Legislația actuală și lacunele în proprietatea intelectuală AI Cadru legal de brevetare în România și în Uniunea Europeană pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială.
Citește articolul complet pe Călărași Expres
Deschide articolul →