Sursă: Zf.ro
Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.
Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic, nu poate fi protejată de un om în numele lui. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, a explicat Cosmovici la ZF Live.
Legislația actuală și lacunele în proprietatea intelectuală AI
Cadru legal de brevetare în România și în Uniunea Europeană pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună generează practici discutabile în procesul de depunere a cererilor de brevet, unde solicitanții nu sunt obligați să declare dacă invenția a fost produsă cu asistența unui algoritm.
- Absenta unui mecanism de verificare face ca declarația privind modul de generare a invenției să fie la latitudinea solicitantului.
- Solicitanții pot afirma că sunt singurii inventatori, chiar dacă au folosit algoritmi sau sisteme AI în procesul de creație.
- Lipsa reglementărilor specifice duce la incertitudine juridică și fiscală pentru inventatori și autorități.
Impactul asupra inovării și viitorul proprietății intelectuale AI
Absența unor reguli clare privind proprietatea intelectuală generată de inteligența artificială expune atât inventatorii, cât și autoritățile, la riscuri de interpretare și aplicare diferită a legislației. În plus, această situație poate afecta modul în care vor fi taxate și protejate invențiile create cu ajutorul tehnologiei în viitor.
Experții atrag atenția că, până la clarificarea legislativă, există riscul ca inovațiile generate de AI să nu beneficieze de protecție legală, ceea ce poate descuraja investițiile în cercetare și dezvoltare în domeniu. În același timp, autoritățile trebuie să adapteze legislația pentru a evita un vid juridic care să lase creatorii fără drepturi și să creeze oportunități pentru practici discutabile.
Pentru alte știri și analize din domeniul tehnologiei și business-ului, urmăriți Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels și pe rețelele sociale.