Sursă: Mediafax.ro

Joi, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o decizie importantă în cauza «Lin II», însă aceasta nu schimbă fundamental modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale, susține președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu.

Într-o analiză pentru publicația Adevărul, Traian Briciu explică că decizia CJUE consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi redeschise. El afirmă că «cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023». În plus, Briciu subliniază că hotărârea CJUE precizează clar că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul prescripției.

Impactul deciziei CJUE asupra justiției din România

Președintele UNBR adaugă că efectele hotărârii sunt mai puțin clare în cazul proceselor care nu au fost încă soluționate definitiv. El afirmă că din comunicatul CJUE nu rezultă că instanțele ar trebui să renunțe automat la hotărârea pronunțată de Înalta Curte în 2022, prin care s-a consacrat aplicarea standardului național de protecție derivat din Constituție.

• Decizia CJUE confirmă rolul activ al instanțelor naționale în combaterea cauzelor pe rol
• Hotărârile definitive pe motivul prescripției nu pot fi reanalizate
• Proceselor aflate în curs li se aplică în continuare legislația în vigoare
• Principiul legii penale mai favorabile rămâne fundamental în dreptul românesc

Contextul și consecințele deciziei CJUE

Traian Briciu amintește că soluția Înaltei Curți din 2022 se bazează pe principiul constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, considerată un standard de protecție a drepturilor fundamentale. Conform articolului 20 din Constituție, tratatele internaționale prevalează în cazul conflictului doar dacă legislația internă nu oferă un standard mai favorabil.

El explică că legea penală mai favorabilă trebuie aplicată retroactiv, fiind o obligație constituțională, nu o opțiune. Decizia CJUE nu schimbă această obligație, însă clarifică limitele în care hotărârile pot fi contestate ulterior, consolidând principiul stabilității în justiție.